Învățarea online pentru studenți
Beneficiile educative ale legăturii online dintre profesori și studenți sunt atât de evidente încât, după revenirea fizică la facultate, aceasta a fost menținută pentru eficiența formării.
Platformele online ca sprijin educațional
Platformele online ușurează munca didactică a profesorilor când au nevoie să realizeze materiale și să le trimită studenților pentru studiu și teme. Aceste platforme aduc o lejeritate în comunicarea feedback-urilor evaluative și în transmiterea informațiilor organizatorice.
Mediul online le oferă studenților confort prin faptul că au informații și materiale scrise sau înregistrate la îndemână. Ei își pot selecta documentele în funcție de interesele personale, își pot consulta resursele oricând și de câte ori doresc, se pot orienta mai bine în realizarea temelor, se pot autoevalua mai lesne. Prin urmare, studenții se pot organiza mai ușor căci au mai multă libertate în gestionarea propriei implicări educative.
Aceste platforme asigură o bună transparență a materialelor oferite și a progresului personal de parcurs. Astfel, studenții se pot mobiliza din timp pentru acumularea cunoștințelor și a deprinderilor, iar examenele pot deveni o simplă formalitate care să le ateste doar implicarea.
În acest fel, studenții observă că formarea lor este un proces cu o evoluție care poate fi gestionată într-un ritm personal. Formarea nu înseamnă un efort de acumulare a unor cunoștințe în sesiune, ci un parcurs individualizat prin propriile interese de formare. Presiunea examenului scade, căci scopul studentului nu este să-și dovedească știința. Se realizează astfel o deplasare a interesului de la examen către parcursul formării, de la evaluarea profesorului către implicarea studentului, de la standardele disciplinei la nevoile individuale de formare. Evaluarea de parcurs este utilizată pentru învățare și fixare, nu este nici subiectivă și nici stresantă. Ea îi este folositoare și profesorului pentru a-și regla procesul de predare.
Sigur că și în relația educativă directă se poate pune accentul pe parcursul formării și nu pe evaluarea finală. Mediul online însă, aduce un plus transparență și mai multe posibilități de alegere pentru studenți.
Platformele online le permit studenților să recupereze fără dificultate cursurile la care nu pot ajunge. În acest fel, o absență nu înseamnă un gol informațional și nici limitarea la notițele lacunare ale colegilor.
Materialele tipărite oferite studenților prin intermediul bibliotecilor au dezavantajul că nu pot fi actualizate în funcție de noile informații descoperite de către profesor și în funcție de interesele manifestate de studenți. Materialele online pot fi mai lesne ajustate și pot fi consultate mai confortabil de către studentul care le accesează din spațiul său personal.
Comunicarea online se pretează bine la individualizarea educației prin faptul că profesorul poate răspunde public cu materiale, la interesele unui student. Această comunicare poate fi ignorată de studenții dezinteresați de temă, dar este profitabilă pentru cei interesați care nu au cerut informația.
Aceste platforme sunt foarte utile pentru a sprijini formarea profesională a studenților introvertiți care nu reușesc, în interacțiunile directe cu profesorii, să pună întrebări și să ceară materiale sau sprijin. Acești studenți sunt mai siguri în mediul online care le facilitează comunicarea.
Platformele online pot fi utile și atunci când vreun student nu poate veni fizic la unul dintre cursuri, dar poate intra online.
Aceste platforme sunt extrem de utile învățământului la distanță precum și în situații de criză, așa cum a fost pandemia din 2020, când ele au asigurat oamenilor continuarea studiilor, munca de la domiciliu, precum și întâlnirile de tot felul.
Cu toate avantajele sale însă, mediul online nu poate înlocui pe termen lung viața socială directă și nici educația față în față. Mediul online este doar un facilitator al relației educative, el completează întâlnirile fizice și le degajează de prezentări plictisitoare, repetitive și neindividualizate. Mediul online aduce un plus de confort studenților în consultarea materialelor, contribuie la transparența evaluării și la posibilitatea gestionării individualizate a progresului propriu.
Dificultăți ale mediului online
Mediul online este un simplu instrument și depinde foarte mult de felul în care este el utilizat. El poate ajuta mult activitatea cu studenții sau o poate îngreuna. Dar, cel mai adesea, oglindește relația educativă așa cum este ea în sălile de curs evidențiindu-i aspectele pozitive și negative.
Împovărarea studenților
Profesorii se pot folosi inabil de mediul online oferind prea multe materiale netriate și neorganizate și solicitând prea multe teme.
O bibliografie obligatorie prea vastă și deficitar organizată îi poate face pe studenți să se simtă neajutorați în fața acestei abundențe. Studenții nu au experiența necesară trierii și organizării materialelor. Ei pot realiza această muncă pentru temele lor, dar nu pentru cursurile la care participă. Riscul ca studenții să se încâlcească în materiale nenecesare și să omită date importante e mare.
Poate fi copleșitor pentru studenți și când profesorii folosesc mediul online pentru teme multe, stricte și cu termene de predare scurte. Strictețea temelor nu lasă studenților posibilitatea alegerii în funcție de interesul lor. Termenele scurte nu oferă timp pentru satisfacția aprofundării și a lucrului temeinic.
Acest fel de utilizare a mediului online arată un mod directiv de predare pe care profesorul îl practică și relația educativă directă. Mediul online nu face decât să pună în evidență inflexibilitatea și dezorganizarea de care dă dovadă profesorul.
Tocmai această evidențiere poate permite corectarea și revenirea la o relație educativă adecvată lucrului cu adulții, cu viitorii colegi. În acest context nu se poate scăpa din vedere că oamenii implicați în procesul de formare își cunosc interesele și prioritățile, sunt responsabili de propria lor devenire. Orice atitudine infantilizantă este inadecvată.
Dificultăți de comunicare
În utilizarea platformelor online pentru formare se pot observa dificultăți de comunicare atât la profesori cât și la studenți. Ei pot formula mesaje prea lungi, neclare, nenecesare, imperioase sau în momente nepotrivite (noaptea sau în zile libere).
Mesajele prea lungi, cel mai adesea, nu sunt citite până la capăt, de aceea, pot fi înțelese greșit. Mesajele neclare lasă loc interpretărilor subiective, iar mesajele inutile împovărează comunicarea cu riscul de a duce în derizoriu mesajele importante. Mesajele imperioase și cele venite în momente nepotrivite se opun unei comunicării educaționale care are drept scop formarea independenței profesionale.
Chiar și mesajele clare, scurte și la obiect au nevoie de o verificare a înțelegerii lor. În legătură cu acestea se pot strecura înțelegeri greșite. De pildă materialele opționale pot fi considerate obligatorii și invers, evaluările colegilor pot fi considerate personale, la fel și temele personalizate.
Studenții pot și ei să se manifeste nepotrivit în mediul online. Pot formula cerințe și pot pune întrebări prea multe, prea dese, care nu au legătură cu tematica studiată sau care deja au avut un răspuns. Și ei pot da mesaje neclare, nepotrivite sau în afara programului de lucru.
Uneori, studenții pot folosi și stratageme infantile pentru a-și justifica neimplicarea: nu au primit mesajele sau materialele, nu au avut internet, nu au știut, nu au văzut, nu au înțeles. Unii chiar refuză să intre pe aceste platforme, privându-se de informații necesare, considerând că ce nu știu, nu-i afectează. Pot fi și studenți care să practice bullying-ul online, situație în care sunt necesare măsuri urgente.
În toate situațiile în care apar dificultăți de comunicare online ele sunt de fapt probleme transpuse din mediul fizic de educație și de aceea, reglementările se fac cel mai bine față în față. Pentru siguranță, comunicarea online are nevoie să fie reluată și în relația educativă directă. Ignorarea problemelor de comunicare nu este o variantă căci ele se vor adânci, de aceea e important să fie remediate încă de la apariție.
Ideea este ca platformele online să ajute, nu să încurce. Să fie niște instrumente de facilitare a formării studenților utilizate împreună cu cele din interacțiunea educativă directă de la cursuri, seminare, laboratoare și ateliere.
De asemenea, profesorul are sarcina să stabilească și în online un cadru de siguranță în care să le fie respectate drepturile tuturor participanților. Și în mediul online este nevoie de limite asigurătoare, impuse ferm, dar cu bunăvoință. E necesar să se poată ajunge la o „politețe” specifică mediului online în care oamenii sunt binevoitori unii cu alții fără să se lase inoportunați și nici copleșiți de cerințe.
Ambivalențe față de mediul online
Formarea studenților a trecut în online cu ocazia pandemiei din 2020. Studenții erau obișnuiți să petreacă o mare parte din timp în afara casei. Membrii familiei făceau același lucru fapt care le oferea studenților mai multă intimitate acasă. Pandemia a schimbat toate acestea aducându-i împreună pe membrii familiei întreaga zi, pe un termen nelimitat. Au apărut dificultăți de împărțire a spațiului pentru lucru, dificultăți de a respecta liniștea celuilalt, dificultăți de împărțire a sarcinilor în familie și de împărțire a resurselor pentru lucru.
Majoritatea studenților s-au simțit „sufocați” de mediul familial, lipsiți de intimitate, lipsiți de spațiu personal, deranjați de manifestările unora dintre membrii familiei.
Toate aceste trăiri dificile au lăsat urme, iar studiul online încă este încărcat cu conotații negative. Este mai comod să studiezi acasă, dar este și dificil emoțional. Mulți studenți au spus că vor să recupereze timpul pierdut social, că se concentrează greu, că sunt neliniștiți și că sunt tensionați când trebuie să studieze acasă.
O altă cauză a ambivalenței față de online este tot socială. Pe de o parte societatea se dezvoltă tot mai mult pe linia inteligenței artificiale și a conexiunilor online, iar pe de altă parte este tot mai demonizată prezența ecranelor în viața noastră.
Discursul social este schizoid în privința ecranelor din viața noastră. Suntem tot mai respectabili cu cât avem mai multe competențe digitale, ba chiar suntem excluși din numeroase profesii și activități fără aceste competențe. În același timp însă ni se prezintă că ecranele din viața noastră reprezintă cel mai mare pericol în care se află umanitatea. Ele par de vină pentru autismul copiilor, pentru izolarea adolescenților și pentru alienarea adulților. Ele par să prevestească o societate lipsită de interacțiune și empatie, lipsită de bucuria întâlnirilor directe. Sigur că o astfel de duplicitate socială generează multă ambivalență individuală, iar studenții nu știu cum să se raporteze la mediul online care li se oferă pentru educație.
Decalaje accentuate de mediul online
Studiul de acasă presupune anumite condiții minime precum o cameră de lucru liniștită cu acces la internet și un calculator personal. Totuși foarte puțini dintre studenți dispun în mod constant de aceste condiții. Astfel, dacă formarea studenților este deplasată prea mult online, diferențele de mediu se pot transforma în decalaje de formare. De aceea este foarte importantă reluarea în mediu fizic a informațiilor din online.
În mediul online se evidențiază un decalaj, până acum inexistent, între studenți și profesorii. Studenții aparțin, în mare parte, unei generații abile digital în timp ce profesorii și-au format aceste competențe mai târziu și sunt adesea stângaci. Acest decalaj poate adânci distanța dintre profesori și studenți sau poate fi utilizat ca o oportunitate de relație. Dacă profesorii sunt capabili să ceară ajutorul studenților, să învețe de la ei, aceștia sunt mereu amabili, binevoitori și dornici să-și ofere ajutorul. Disponibilitatea și răbdarea studenților poate fi un bun model pentru profesori. Schimbul informațional ajută relația educativă și o întărește.
Un alt decalaj este cel dintre profesori. Unii sunt mai abili în utilizarea mijloacelor digitale, alții nu. Unii preferă anumite platforme, alții altele. Cel mai adesea studenții sunt nevoiți să se adapteze la fiecare profesor în parte și să gestioneze mai multe platforme online deodată. Acest fapt poate genera confuzii și dificultăți nenecesare.
Aceste decalaje ne amintesc că menirea platformelor online este să ne ajute în procesul educativ și nu să ne împovăreze. De noi depinde cum folosim aceste instrumente și cum facem ca ele să ne slujească.
Frustrarea nevoilor sociale
După perioada pandemiei, majoritatea studenților nu mai dorește să accepte frustrarea nevoilor sociale. În plin avânt al tinereții, dornici de interacțiuni sociale, disponibili pentru a cunoaște oameni noi, puțini studenții mai au răbdare să se dedice studiului online.
Mediul universitar este învestit de către studenți cu foarte multe așteptări, unele declarate, altele nu, unele conștiente, altele nu. Sigur că studenții se așteaptă ca în facultate să-și formeze competențele care să le asigure o carieră în domeniul dorit. În același timp însă, ei vor să-și facă prieteni noi, să se distreze, să se implice în proiecte sociale, să cunoască oameni interesanți. Unii dintre studenți vor și să-și întemeieze o familie sau să aibă o relație de cuplu. Toate aceste așteptări nu țin direct de oferta universitară, dar sunt extrem de importante.
Mediul online este frustrant pentru toate așteptările sociale pe care le au cursanții de la universitate. El nu poate asigura ieșirea în lume de care are nevoie studentul. Ba mai mult, predispune la însingurare și la întărirea dependenței de familia de origine.
De asemenea, studiul în mediul online dublat de cel față în față, ocupă un timp prea mare. Studenții au nevoie de timp să-și trăiască viața din afara formării profesionale.
Astfel, este esențial ca mediul online să fie doar un spațiu de sprijin care să facă mai rapid și mai eficient studiul și nu să-i consume timp studentului.
Soluții pentru integrarea învățământul online
Mediul online poate fi un mediu de sprijin pentru educație dacă este corect utilizat. Ca profesori putem lesne observa că dificultățile din mediul fizic sunt translatate și în online și de aceea sunt necesare abordări educative similare.
Mediul de siguranță
Datoria profesorului de a structura un mediu educativ sigur se extinde și în online. Și aici e necesară rigoarea, respectul, bunăvoința și claritatea interacțiunilor. Și în acest mediu studenții au nevoie să se simtă în siguranță, să se exprime direct și liber, să nu fie în pericol să fie excluși și judecați. Confruntarea cu neștiința și cu nepriceperea să ofere oportunități de învățare și nu asocieri cu rușinea sau cu vina.
Și în mediul online este importantă cadența mesajelor după un program. Ele nu pot fi surprinzătoare, neașteptate sau pe un ton nepotrivit. Mesajele din online trebuie să fie corecte, respectuoase și necesare astfel încât să ușureze comunicarea educativă. De aceea e necesară verificarea felului în care au fost înțelese. Orice neînțelegere apărută online cere o lămurire cât mai rapidă în discuțiile directe pentru revenire, corectare sau ajustare.
Dacă mediul online este utilizat educativ, profesorul are datoria ca toți participanții să se simtă în siguranță. Fără această siguranță, studenții nu își pot folosi resursele pentru formare.
Deschiderea către familia și prietenii studentului
Comunicarea din mediul online, prin natura sa, poate avea și participanți colaterali celor implicați în relația educativă.
Astfel, în timpul pandemiei, s-a întâmplat adesea ca la cursuri să participe membri ai familiei și prieteni ai cursantului, ba chiar și ai profesorului. Uneori s-au implicat activ copii, părinți, frați, bunici, prieteni ai studenților. O astfel de participare le-a permis celor din jurul studentului să privească cu mai mult respect activitatea universitară și chiar să beneficieze direct de unele informații și activități. Din nevoia de a crea un mediu sigur și plin de oportunități pentru studenți, școala s-a deschis către familie.
Această deschidere se poate păstra căci o școală intrată în cotidianul studenților nu mai este artificială, ea poate să revină la funcția sa de bază de a crea oportunități de bucurie și dezvoltare.
Oferte educaționale noi
Profesorii, dacă au posibilitatea să ofere online materiale bibliografice, cursuri scrise, audio sau video, sunt mult mai disponibili pentru întâlnirile fizice. Pe de o parte materialele postate online pot fi mult mai vaste și mai bine structurate, iar pe de altă parte întâlnirile directe pot deveni mult mai libere și mai relaxate. Întâlnirile directe cu studenții pot fi utilizate în mod exclusiv pentru individualizarea educației prin răspunsul la întrebările studenților, prin antrenarea în discuții tematice, și prin exersarea și formarea unor competențe personale.
Astfel, întâlnirile cu profesorul nu mai prezintă riscul unor monologuri monotone de prezentare a unor informații. E mai mult timp pentru dialog, pentru individualizare, pentru formare de competențe.
Clasele virtuale permit și o mai bună colaborare a profesorilor colegi. Aceștia își pot coordona activitatea eliminând riscul redundanței sau al lacunelor. Cunoscând activitatea colegilor, profesorii se pot baza pe cunoștințele predate la alte cursuri fără să le mai reia. De asemenea, nu vor sări peste informații presupunând greșit că au fost deja predate.
Educația personalizată, un mod de viață
Mediul online elimină presiunea prezentării frontale a informațiilor lăsând spațiu pentru participarea individualizată a studenților.
De asemenea, mediul online în sine oferă posibilitatea individualizării. Studenții își pot alege temele cele mai potrivite, își pot vedea permanent progresul, pot reveni asupra materialelor, își pot programa studiul, pot alege pentru formare rute personalizate: să asculte, să citească, să cerceteze, să discute, să aplice.
Când studenții dispun de o mare varietate educativă în procesul de formare acesta devine mult mai simplu și mai personal. Studentul nu mai face eforturi să se adapteze stilurilor de predare ale profesorilor, ci alege să se formeze așa cum i se potrivește cel mai bine.
De asemenea, oamenii învață mai bine când procesul este natural integrat în viața personală alături de activitățile cotidiene. Atenția distribuită între mai multe activități realizate concomitent îi ajută pe studenți să fie mai relaxați. Ei își pot asculta cursurile în timp ce conduc, își supraveghează copiii, fac activități casnice, activități de plăcere sau exersează deprinderi de tot felul (artistice, meșteșugărești, sportive).
O abordare relaxată a formării are o eficiență mult mai mare căci scade presiunea generată de competiție sau de a obține anumite performanțe. Se poate observa că sporește nivelul de implicare, de inițiativă și de creativitate al studenților. De asemenea, informațiile sunt mai bine selectate în funcție de utilitatea lor pentru student și sunt mai bine reținute căci sunt asociate cu activitățile colaterale realizate. Totodată, studenții nu se mai plictisesc, nu mai fug cu mintea în altă parte, nu se mai eschivează.
Astfel procesul de educație nu mai este un timp din viață dedicat pentru formare, ci este integrat în viața de zi cu zi.
Învățarea relaxată și integrarea procesului de formare profesională în viața cotidiană creează o premisă pentru încrederea în sine, pentru implicare activă, pentru colaborare cu colegii și pentru manifestare creativă.
Profesorii au și ei șansa ca prin dialogul permanent cu studenții să le cunoască și să le aprecieze calitățile individuale, să aibă permanent în vedere faptul că lucrează cu oameni adulți și responsabili. De asemenea, profesorii dobândesc noi informații despre activitatea colegilor lor cu care pot colabora mai bine în beneficiul studenților.
Utilizarea educativă a mediului online evidențiază dificultățile din interacțiunile fizice și acestea pot fi mai ușor reglementate. De asemenea oferă și multe oportunități pentru integrarea educației în firescul cotidianului studentului. Oferă confort, varietate, flexibilitate precum și posibilitatea individualizării. Cu ajutorul mediului online, școala devine un mod de viață.
Bibliografie
[1] Farca, S (coord) (2020-2021). Dificultăți ale studenților în pandemie. Research a Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității Naționale de Arte, București.
[2] Farca S. , Gheorghe O. articol: Students’ challenges during the pandemic, The 18th International Scientific Conference eLearning and Software for Education „Strengthening resilient education and training through eLearning”; organizată de Advanced Distributed Learning Romania Association under the patronage of "Carol I" National Defence University and European Security and Defence College (ESDC). Bucharest, May 12-13, 2022
[3] Velea, S., Farca, S. (2013). Teacher’s responsibility in moral and affective education of children. 5th International Conference EDU-WORLD 2012 Education Facing Contemporary World Issues, S1877-0428(13)00764-7.