Prin plecarea sa, mama lasă corpul copilului incomplet. Pentru a suporta absența, copilul inițiază un joc prin care să-și confirme că orice plecare este o urmată de o revenire. Își pune păturica pe față și lumea toată a dispărut, o trage și lumea revine la locul ei: Ce mai magie!
Supermagazinele sunt adesea teatrul punerii în scenă a spaimelor copilului și a excedării părinților. Copilul se tăvălește, părintele nu știe ce să mai facă și toți ceilalți sunt evaluatori superiori și critici ai acestei comportări: "vai ce răsfățat !", sau ai părintelui: "nu știe să-și educe copilul !"
Obiectul-jucărie cu eficiență împotriva tristeții este unul rotund, viu colorat, moale, care se ridică, se aruncă: mingea sau balonul. La fel sunt și bomboanele dulci, acadelele colorate care pot fi supte amintind de un sân pierdut. Jocul cu yo-yo (mingea legată cu un elastic) Este un joc de înstăpînire asupra
Ziua nașterii copilului este ziua unei mari surprize: copilul schimbă o lume cunoscută cu una necunoscută, mama schimbă starea de sarcină cu una de lăuză și întreaga familie se reconfigurează.
Înțelepți sunt aceia ce se știu juca. Ei dețin misterul bucuriei de a trăi, de a descoperi și de a se descoperi. Neputința jocului arată tristeți prea grele, experiențe grave, goluri în nevoia de prezență a unei mame bune, alinatoare și asiguratoare.