Ni se pare o culme a inteligenței când copilul mânuiește telecomanda și intuiește folosirea unei tablete înainte de a învăța să meargă, dar ne sperie când preferă să se uite la televizor în loc să-și facă temele… Nici noi adulții nu prea știm ce vrem! Televizorul și calculatorul fac parte
Intrarea în grădiniță nu înseamnă neapărat suferință, plâns și zbucium. Iată câte ceva din ce ar fi bine să știm ca părinți atunci când ne gândim să ne ducem copilul la grădiniță. Când este pregătit copilul pentru intrarea la grădiniţă? * când vorbește despre sine la persoana întâi (spune „eu vreau”
Noi adulţii, greşim adesea din prea mult zel, când suntem prea copleşiţi de responsabilitate și când vrem cu tot dinadinsul să facem bine. Şcoala este foarte importantă în viaţa copilului doar dacă lui îi place aici, ea este valoroasă pentru viitorului lui, doar dacă se face utilă trăirilor actuale. Învățătoarele
Uneori, noi adulţii, prea pătrunşi de sentimentul responsabilităţii, ajungem să nu ne mai înţelegem copilul, să îl privim cu ochi schimbaţi, cu interes doar pentru succesul şcolar. Este o presiune prea mare şi copilul îi face faţă cu greu. Micul școlar, pentru a putea profita de experienţa şcolii, are nevoie
Copilul a crescut deja şi se doreşte mare şi responsabil: abia aşteaptă să meargă la şcoală! Este emoționat și încearcă să se pregătească fantasmând, visând, discutând. În mintea copilului gândurile se centrează în jurul școlii, are așteptări mari și de aceea sentimentele față de aceasta sunt puternice și amestecate. Așa