Psihanaliza ne ajută să înțelegem vârstele mici prin reamintire, prin empatie, dar mai ales prin oglindirea pe care ne-o oferă mamele și tații copiilor. Înțelegând cu ce se confruntă copilul și care îi sunt trăirile îi putem răspunde mai lesne nevoilor. Este o perspectivă necesară părinților care, prea implicați în relația cu copiii lor, au nevoie să se simtă înțeleși ei înșiși.

Ce trăiește copilul și ce simte mama lui” este o carte publicată la Editura Trei în 2009 și poate fi descărcată aici:

Cum am scris cartea

„Ce trăiește copilul și ce simte mama lui” este partea din mijloc a unei lucrări mai largi. Din începutul și sfârșitul acelei lucrări am structurat o altă carte: „Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori”. A fost necesară această împărțire pentru ușurarea lecturii și pentru înlesnirea publicării.

Am scris această carte între anii 2004 și 2008, începând cu pregătirea aducerii pe lume a celei de-a doua fetițe a mea. Scrierea mi-a oferit mie susținerea psihologică pe care am intenționat-o pentru cititori.

Cui îi este adresată cartea

Cartea este scrisă într-un limbaj obișnuit și fiecare idee este ilustrată cu un exemplu din basme, din literatură, din experiența mea psihanalitică, din viața cotidiană, din ceea ce am învățat de la fetele mele.

Este o lucrare scrisă pentru sprijinirea mamelor, dar ea le poate fi de ajutor și tăticilor (care au pagini special dedicate) precum și educatorilor sau tuturor celor care își doresc să înțeleagă copilăria altora sau pe alor.

Perspectiva lucrării este una psihanalitică.

Ce subiecte am abordat

Cartea își are originea într-o scriere anterioară: „Psihanaliza și cele patru vârste ale eului. Cum devenim părinți” pe care am încercat să o rescriu în termeni accesibili publicului larg.

Aici mi-am structurat concepția mea asupra dezvoltării umane ca o reformulare a spaimelor pornind de la angoasa primară declanșată la naștere.

Ulterior, mi-am propus ca pentru fiecare spaimă în parte care are alocat un capitol în această carte să scriu câte o lucrare separată. Astfel, „Venirea pe lume a copilului” reia capitolul despre angoasa primară; „Independența copilului” pornește de la capitolul despre angoasa de abandon. Cărțile „Despre frica de necunoscut” și „Leacuri pentru frica de necunoscut” au ca bază de pornire capitolul despre teama de necunoscut. Urmează să mă ocup în alte scrieri de teama de moarte și de frica de pierdere a integrității corporale.

La ce întrebări am încercat să răspund

  • Cum înțelege mama ce-i „spune” nou-născutul ei?
  • Care sunt spaimele noastre profunde și cum ne formează ele?
  • De ce suntem superstițioși?
  • Cum devenim creativi?
  • Cine este „mami”?
  • Ce aduce după sine înțărcarea?
  • Ce semnificații au cuvintele?
  • Ce este și cum ne ajută jocul?
  • Care este rolul tatălui?
  • Ce rol are comunitatea?

Descrierea cărții

Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui”, autor Speranța Farca, Editura Trei, București, 2009,

ISBN 978-973-707-336-5 (CNCSIS, A2), 457 pagini