Nevoia copilului de a ieși în lume

Succesul social al copilului contribuie la construirea stimei de sine și la respectul pentru ceilalți.

Senectutea

Când ne ocupăm de repararea traumelor din trecut, avem în vedere că sursa multor spaime se află în viitor. De aceea, îndată ce ne vom trata cum se cuvine bătrânii, toate celelalte vârste vor dispune de mai multă siguranță și vor avea nevoie de mai puțină psihoterapie.

Maturitatea târzie

Când lumea își retrage ofertele, iar cuvântul nu găsește urechi spre ascultare, omul este nevoit să se limiteze la propriul corp pentru a-și exprima durerea de a nu mai conta.

Menopauza și pensionarea

Unde a fost vigilență se instalează relaxarea, unde a fost anxietate se instalează încrederea, unde a fost frică se instalează liniștea. Îngrijorarea pentru ceilalți, pretențiile și așteptările de la aceștia pot de-acum să fie înlocuite cu acceptare.

Criza vârstei mijlocii

Un adult care cere ajutorul pentru el însuși, nu pentru copii, pentru parteneri, pentru alții în nevoie, arată că este gata să se pună în centrul vieții sale. Niciodată nu este târziu să înțelegem că nu ne putem trăi viața prin delegație, dedicând-o celorlalți, oricât de dragi ne-ar fi.